*credit foto: Adi Bulboacă

Teatrul Național „Radu Stanca” pune în scenă, în cadrul FITS, unele dintre cele mai inedite spectacole, care se remarcă nu doar prin unicitate, ci și prin impactul pe care îl au asupra publicului. Un asftel de spectacol de excepție este și „Un stejar”, în regia lui Bobi Pricop. Spectacolul se inspră din opera de artă „An oak tree”, realizată de Michael Craig-Martin și constă în convingerea privitorului de a accepta că a transformat substanța fizică a unui pahar cu apă în cea a unui stejar.

Începutul  este unul neobișnuit. Actorul Teatrului Tineret, Mircea Postelnicu, invită un om oarecare să i se alăture pe scenă, fără să știe ce urmează să i se întâmple. Spectacolul propriu-zis este anunțat de jocurile de lumină, ce sunt corelate cu muzica, transformând experiența în ceva mai intens: o trăire. Și asfel, Mircea Postelnicu devine un personaj- un hipnotizator. La început, ni se descrie acțiunea foarte succint- hipnotizatorul a omorât-o, acum câteva luni, într-un accident de mașină pe Claire, fiica a lui Andrew si Dawn. Andrew vine la show din dorința de a discuta cu ucigașul fiicei sale, care nu îl recunoaște. Acesta se oferă a fi voluntar, însă lucrurile iau o întorsătură neașteptată.

Dacă la început  hipnotizatorul pare sigur pe sine, poate chiar puțin arogant, teama și regretul pe care încearcă să le ascundă ajung să îl doboare. Spectacolul este unul de-a dreptul magic, care stârnește râsete și creează o atmosferă relaxată. Totul se schimbă, însă, în momentul în care hipnoza pare să funcționeze. Atunci, acesta se panichează și începe să creeze situații penibile pentru Andrew, pe care îl consideră impostor. Îl face să creadă că a omorat o fată într-un accident de mașină iar, într-o criză de furie, află că acesta este, de fapt, tatăl lui Claire, moment în care roagă publicul să părăsească sala și încearcă să își ceară scuze. Cu toate acestea, Andrew este în continuare hipnotizat, nefiind conștient de situația în care se află.

*credit foto: Mihaela Martin

Drama unui tată care și-a pierdut fiica, într-un mod neașteptat și brutal, începe să prindă contur. Claire a fost călcată lângă un stejar și de aceea, tatăl ei este convins ca ea nu a murit, ci s-a transformat, pur și simplu, într-un copac. Momentele de intensitate maximă sunt cele din cadrul familiei, iar publicul nu poate decât să fie paralizat de durerea simțită: un tată care nu poate accepta moartea propriei fiice, o soră care și-a pierdut cea mai buna prietenă și o mamă care încearcă să fie puternică. Trecerea de la piesa propriu-zisă la viața reală conferă nu doar unicitate spectacolului, ci și posibilitatea de a vedea dincolo de personaje.

Spectacolul „Un stejar” reprezintă un reper în cadrul FITS prin abordarea neobișnuită a teatrului și prin tematica sensibilă, și totuși, atent abordată de către regizor.  

 

Articol scris de Teodora Mitea,  voluntară al Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, în cadrul departamentului de Comunicare și PR.